Carbohidraţii sunt principala sursă de energie a
organismului;
Excesul
se depune ca grăsime;
De
evitat carbohidraţii
cu indice glcemic mare (cu cât
IG este mai mare, cu atât
glucoza creşte,
iar pancreasul produce mai multă
insulină).
NECESAR:
0.5 – 2 g pe kg corp – slăbire
2 - 6 g pe kg corp – creştere masă musculară
20% - 50% din total kcal/zi
TIPURI:
Carbohidraţi simpli:
- Monozaharidele = cei mai simpli carbohidraţi = zaharuri(glucoza,
fructoza, galactoza)
- Dizaharidele = combinaţii de 2 monozaharide(zaharoza, lactoza,
maltoza)
- Se absorb rapid
- Sunt utili după un efort intens
- Tipuri:
a) Glucoza – provine din carbohidraţi complecşi,
aminoacizi, glicogen; este toxică dacă nivelul ei din sânge este prea mare;
este reglată
cu ajutorul unor sisteme hormonale complexe
b) Fructoza – este zahărul din miere şi fructe
c) Galactoza – zahărul ce se găseşte în lapte
d) Zaharoza – este formată din fructoză şi glucoză, se
găseşte în sfecla de zahăr, miere, sirop de arţar
e) Lactoza – zahărul din lapte
f) Maltoza – în curmale, seminţe încolţite, bere
Carbohidraţi complecşi:
- Polizaharidele = au în structura mai mult de 10 carbohidraţi simpli
- Ar fi de preferat să fie cea mai mare parte a carbohidraţilor din
alimentaţie
- Se digeră lent si asigură energie pentru o perioadă mai lungă
- Tipuri:
a) Amidon – forma sub care plantele stochează
carbohidraţi; se găseşte în cartofi, orez, paste, porumb, grâu
b) Glicogen – este sintetizat pentru a asigura
depozitele de glucide
c) Fibrele – se găsesc în plante, NU sunt digerate, dar au rol în digestie – oferă saţietate şi astfel se evită excesul alimentar, reduc colesterolul , previn constipaţia şi chiar obezitatea; de preferat să mâncăm 20-35 g fibre/zi
